Súukchaj in wu’uyik u jóoch’ol in jáak’ iik’ ti’ jáal nak’lik. Súukchaj in wu’uyik u xúuxub ch’eenaknakil tin tséel. Ku sáastal, ku ka’a tíip’il k’iin. Ku yéek’joch’e’enta’al, ku ka t’úubul áak’ab ichil in k’om óolal. Juntenake’ tin jit’ik u jo’ol sáansamal, ka tin wilaj tu sisit’áankal in pa’ataj yéetel ki’ ki’ óol, ka joosnaj u k’áak’il in alab óolal. U ts’o’okole’ ka k’uch tulix yéetel u pilinsut-óok’ot ichil in puksi’ik’al. U ts’o’okole’ tech taalech tin wiknal, je’el bix u tíip’il xux eek’ ti’ pi’isáas.
Como el lucero
Me acostumbré a sentir el decaer de mis suspiros en un rincón. Me acostumbré a escuchar el silbido de la soledad junto a mí. Amanece, vuelve a asomarse el sol. Oscurece, de nuevo cantan los grillos, otra vez se sumerge la noche en mi tristeza. Una vez, cuando le trenzaba la cabellera a la rutina, me di cuenta de que brincaba con entusiasmo mi espera, crepitó la llama de mi esperanza. Y después llegó la libélula con su danza de giros en mi corazón. Y luego tú llegaste a mí, así como aparece el lucero a la mañana.